Fiecare mărturie este o rază de lumină pentru un parcurs marcat de incertitudine. Aici, vocea pacienților și a celor care îi însoțesc devine sursă de putere, încurajare și sens.
“Fiecare întâlnire, activitate, cu terapeutul sau cu grupul, creează posibilitatea înțelegerii că puterea este în fiecare dintre noi; aduce claritate, acceptare, compasiune, recunoștință pentru parcursul nostru, deschidere și curaj pentru necunoscut.
Împreună recunoaștem bucuria, lumina, iubirea și viața din noi și din tot ce ne înconjoară.
Este spațiul în care tactul, blândețea și siguranța pe care le primim ne invita să ne vedem așa cum nici noi nu știm ca suntem.
Pentru tot ce primesc și dăruiesc, multumesc!
“De ce întâlniri de grup? Pentru că fiecare întâlnire este diferită, o simțim ca o nouă compoziție care face parte din noi în acea clipă prezentă, descoperim și ne redescoperim.
Rămânem surprinși de atenția care se lovește de corpul, mintea și inima noastră cu intenția de a deschide și a elibera frici, temeri, deznădejde, necunoaștere; Pentru că se creează un spațiu în care te simți în siguranță, văzut, auzit, simțit.
Și vreau să vă spun că acest spațiu se formează venind din două direcții, atât din interiorul nostru, cât și din exteriorul format de ceilalți, fie terapeut, pacient, colaborator, medic, apropiat, trecător; Pentru că devenim conștienți de corp și respirație, de noi; Pentru că sunt forme de dăruire care vin în întâmpinarea nevoilor noastre, un reper pentru a privi cu blândețe pe cel care am fost ieri, pentru a îl îmbrățișa și a îl iubi pe cel care sunt azi. Pentru că descoperim împreună bucuria de a trăi!!!!”
“Ce a însemnat pentru mine participarea la atelierul de Kintsugi?
Momentul în care am spart vasul l-am asociat cu acel moment în care viața a dat cu mine de pământ. Vasul, până să-l sparg, l-am asociat cu cea mai bună versiune a mea de până atunci, înainte de a afla diagnosticul.
Momentul în care am adunat vasul spart, a fost asociat cu cel în care a trebuit să mă ridic de pe patul de la ecograf, să-mi adun puterile și să dau vestea celor mai dragi persoane din viața mea.
Când am început să îl reconstruiesc, m-am gândit la chirurgul care a trebuit să decidă ce rămâne din corpul meu, ce trebuie să scoată, cum coase și cum s-a străduit dumnealui să își folosească cunoștințele și abilitățile să ducă la capăt acea intervenție.
Partea cu praful magic, cu sclipiciul, mi-a adus aminte de cei care mi-au redat forța pe care o am astăzi. Aici mă refer la cei care m-au susținut emoțional – familie, prieteni, colegi, persoanele întâlnite în grupurile de suport și nu în ultimul rând – voi, dragi psihologi!”
“Sunt profund recunoscătoare că am participat la atelierul de Kintsugi, abia aștept să particip la următorul atelier, când se va organiza.
În timp ce reparam obiectele sparte, simțeam că îmi repar și propriile crăpături interioare. Când lipeam cu aur bucățile sparte, îmi spuneam: „Sunt întreagă, chiar și așa. Poate chiar mai frumoasă.”
Am învățat că experiența mea dureroasă, odată integrată, poate deveni o forță și poate face parte din frumusețea și vindecarea mea — la fel cum în Kintsugi o crăpătură devine o linie de aur.
A fost un moment de profundă acceptare: că rănile nu trebuie ascunse, că durerea face parte din drum, dar nu definește valoarea mea. Din contră, o pune în lumină. Cu multă recunoștință, o inimă lipită cu aur
“Am simțit nevoia de sprijin psihologic chiar din clipa în care am aflat diagnosticul. Nu știam unde să caut, cum să cer ajutorul — era o tăcere grea în mine. În prima săptămână adormeam tremurând, dar m-am agățat cu toată forța de pașii următori: investigații, operație, tratament.
În timpul radioterapiei, am văzut pe Facebook anunțul unui grup de suport. A fost ca un semn. Exact ce aveam nevoie. Am început cu ședințele online alături de Ștefania, apoi au urmat întâlnirile de grup cu Tiana.
Am descoperit că nu sunt singură. Că ce simțeam eu era, de fapt, împărtășit. Am pus în cuvinte frici, doruri, stări. Ne-am oferit una alteia mici ponturi de supraviețuire — simple, dar salvatoare.
La ultima întâlnire, Tiana ne-a invitat să lăsăm în grup un mesaj care să înceapă cu „Am nevoie de…”
Ei bine, eu: Am nevoie să existați!”
Fondurile obținute cu ajutorul tău sunt direcționate eficient, responsabil și transparent în concordanță cu strategia și viziunea noastră. Reușim împreună!
Fundația Comunitatea Oncologică este înregistrată în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor cu numărul 40 / 19.04.1997 și în Registrul Național cu numărul 4322/B/1997.
CIF: 9394367
Cont Lei: RO 36 UGBI 0000 2720 2716 8RON
Cont Euro: RO29 UGBI 0000 2720 2716 9EUR
Deschise la Garanti BBVA Sucursala Militari
