Nutriția oncologică: soluții pentru Sărbători

Speaker: Dr. Irina Mateieș | Host: Psiholog Titiana Perfect |

*transcriere webinar

PARTEA I – Prezentare

Pe măsură ce sărbătorile se apropie, mulți oameni devin conștienți de provocările legate de alimentație și de mesele tradiționale. Este firesc să ne dorim să ne bucurăm de preparatele specifice acestei perioade, dar este important să înțelegem cum să gestionăm alegerile alimentare, mai ales în contextul unor afecțiuni precum cancerul. Motiv pentru care, astăzi vom aborda acest subiect atât de amplu: Nutriția oncologică de Sărbători.

Alimente interzise și permise

O întrebare frecventă se referă la ce este permis sau interzis în alimentația persoanelor cu cancer. Este crucial să subliniem: „cancerul” nu este o boală unică, ci un termen umbrelă care acoperă sute de afecțiuni diferite. Din acest motiv, nu există o listă universală de alimente interzise. Recomandările alimentare variază de la un tip de cancer la altul. Astfel, pacienții ar trebui să se concentreze pe o dietă sănătoasă și echilibrată, adaptată nevoilor lor specifice.

Consumul de alimente nu ar trebui să fie asociat cu frica. Deși unele produse sunt considerate mai puțin sănătoase (precum cele foarte procesate), un consum moderat al acestora, mai ales în contextul sărbătorilor, nu va avea un impact dramatic asupra sănătății.

Este esențial să se facă distincția între alimentația din perioada de prevenție și cea din timpul tratamentului oncologic. În timp ce o dietă echilibrată este recomandată în general, nevoile nutriționale se pot schimba semnificativ în timpul tratamentului, în funcție de efectele secundare. De exemplu, pacienții care suferă de greață, diaree sau pierderi în greutate pot necesita o ajustare a dietei lor.

Aportul de grăsimi poate fi important în anumite condiții, cum ar fi atunci când pacienții pot consuma doar cantități mici de alimente. În astfel de cazuri, se recomandă includerea de grăsimi sănătoase pentru a ajuta la creșterea aportului caloric.

Un alt aspect important de considerat este toleranța la anumite alimente în timpul tratamentului. Recomandările legate de consumul de legume și fructe pot să nu fie aplicabile tuturor pacienților, în special dacă aceștia suferă de efecte secundare severe, cum ar fi diareea cauzată de radioterapie. În astfel de cazuri, este bine să se evite alimentele care irită sistemul digestiv și să se opteze pentru variante mai ușor de digerat.

Zahărul și rolul său în alimentație

Zahărul de masă este un carbohidrat simplu, format din glucoză și fructoză. Acestea se descompun rapid în organism și, în sine, nu prezintă un risc direct, atâta timp cât sunt consumate cu moderație. Problemele legate de consumul de zahăr apar, în general, din cauza supraconsumului. Este ușor să ne lăsăm atrași de produsele de patiserie, cofetărie și alte delicii bogate în zahăr, care contribuie la creșterea în greutate. Acumularea de kilograme suplimentare generează riscuri pentru sănătatea și poate influența patologiile oncologice.

Printre persoanele care sunt atente la greutatea lor, există tendința de a alege dulciuri în locul meselor complete, crezând că astfel vor evita îngrășarea. Această alegere, deși nu duce în mod evident la creșterea în greutate, poate duce la deficiențe nutriționale. O dietă bazată pe alimente sărace în nutrienți esențiali, cum ar fi vitaminele, mineralele și fibrele, nu este sustenabilă pe termen lung.

O altă întrebare frecventă este dacă zahărul hrănește cancerul. Răspunsul este, într-o anumită măsură, da, dar nu doar zahărul, ci și toate celelalte alimente consumate. De fiecare dată când mâncăm, indiferent de alimentele alese, ne hrănim atât celulele sănătoase, cât și cele canceroase. Glucoza este sursa principală de energie a corpului, esențială pentru funcționarea fiecărei celule. Dacă glucoza ar fi dăunătoare, organismul nu ar putea supraviețui.

O modalitate simplificată de a înțelege cum funcționează acest lucru este printr-o analogie. Putem considera celula sănătoasă ca un automobil modern, care folosește eficient combustibilul (glucoza), iar celula canceroasă ca un vehicul mai vechi, care consumă mai mult combustibil pentru a obține aceeași energie. Chiar dacă celula canceroasă utilizează mai multă glucoză, aceasta nu înseamnă că consumul de glucoză duce automat la dezvoltarea cancerului.

Toate celulele din organism au nevoie de glucoză, dar celulele tumorale, în cazul în care nu pot accesa glucoza, pot apela la alte surse de energie, cum ar fi acizii grași din grăsimi sau aminoacizii din proteine. Aceasta înseamnă că nu putem reduce aportul total de energie din dietă fără a afecta și celulele sănătoase.

Consumatorii trebuie să fie conștienți că, deși zahărul este omniprezent și consumul moderat al acestuia nu aduce efecte adverse imediate, este important să avem o dietă echilibrată și să gestionăm bine alegerile alimentare pentru a susține sănătatea generală.

Pe măsură ce sărbătorile se apropie, mulți oameni se gândesc la mesele tradiționale și pot avea anumite limitări sau întrebări legate de alimentație. Este important să ne amintim că, dacă doriți să savurați o prăjitură, este absolut în regulă să o faceți. Consumul ocazional al unei delicatese preferate nu va provoca o agravare a bolii, cu toate că excesul de astfel de produse nu este sfătuit.

Zahărul de masă conține glucoză și fructoză, dar aceste substanțe nu se găsesc doar în zahăr, ci și în carbohidrați complecși, cum ar fi pâinea integrală, pastele integrale, orezul integral, legumele și fructele. Eliminarea zahărului din dietă nu înseamnă că va dispărea glucoza și fructoza ca surse de energie. Este important să ne concentrăm pe carbohidrații complecși, care sunt preferați în alimentație.

Utilizarea ocazională a carbohidraților simpli, cum ar fi prăjiturile de casă, nu ar trebui să creeze stres. Este esențial să ne bucurăm de mesele de sărbătoare într-un mod echilibrat.

Sucul de sfeclă și beneficiile sale

Un alt subiect popular este sucul de sfeclă, care a câștigat popularitate printre pacienți. Chiar dacă sucul de sfeclă este adesea promovat, nu are beneficii dovedite în mod particular în oncologie. Consumul ocazional de suc de sfeclă nu este esențial și nu va aduce îmbunătățiri semnificative pentru sănătate. Principalul beneficiu al sucului de sfeclă este conținutul său de oxid nitric, care poate ajuta persoanele cu probleme cardiovasculare.

Este important să subliniem că sucul de sfeclă, din care se aruncă fibrele, nu este întotdeauna cea mai bună alegere. Consumul de legume în întregimea lor sau în variante de piure este preferabil, deoarece fibrele sunt esențiale pentru buna funcționare a sistemului digestiv.

Proteinele

Persoanele care sunt în perioada de tratament oncologic pot fi preocupate de ce anume să consume. Cei care au avut parte de tratamente, cum ar fi chimioterapia, trebuie să fie atenți la aportul de proteine. Acesta devine mai important pe măsură ce se pot întâlni cu efecte secundare care afectează apetitul.

De asemenea, este crucial să se monitorizeze reacțiile organismului la diferite alimente, iar sursele de proteină să fie adaptate nevoilor individuale. Consumul de carne poate fi necesar, dar trebuie să fie ajustat în funcție de toleranță, în special în contextul anumitor efecte secundare, cum ar fi greața sau diareea.

Alimentația într-o perioadă de tratament oncologic trebuie să fie bine gândită, pentru a asigura aportul adecvat de nutrienți necesari menținerii sănătății.

În timpul tratamentului oncologic, pacienții pot avea temeri legate de consumul de carne. Este important să ne dăm seama că, în perioada de prevenție, un consum excesiv de carne nu este recomandat, dar necesarul de proteine în timpul tratamentului este mai mare decât de obicei.

Pe durata chimioterapiei sau după o intervenție chirurgicală, pierderea masei musculare este o preocupare comună. Uneori, pacienții care nu slăbesc pot experimenta o modificare a compoziției corporale, având greutatea constantă, dar pierzând masa musculară, în locul căreia apare grăsimea.

Prin urmare, aportul de proteine devine esențial în perioada tratamentului. În funcție de efectele adverse pe care le experimentează pacientul, poate să aleagă diferite surse de proteine. De exemplu, în situația în care un pacient suferă de diaree severă din cauza radioterapiei, va prefera surse de proteine mai ușor de digerat, cum ar fi carnea sau brânza, în detrimentul leguminoaselor precum fasolea sau mazărea.

Dacă există constipație din cauza medicamentelor, proteinele de origine vegetală, care vin împreună cu fibre, pot fi mai benefice. Aportul de proteine trebuie adaptat nu doar la preferințele alimentare, ci și la modul în care se simte pacientul, inclusiv la capacitatea de a mesteca și digera anumite alimente.

Pacienții cu tumori la nivelul tubului digestiv trebuie să fie atenți, deoarece există riscul de ocluzie. Acest lucru poate duce la blocarea căii de trecere a alimentelor. Alimentele cu un conținut ridicat de fibre, cum ar fi legumele și fructele, pot contribui la creșterea riscului de ocluzie în aceste situații.

De asemenea, pacienții care urmează tratamente oncologice pot observa o scădere a nivelului de fier și hemoglobină. Carnea, inclusiv carnea roșie, poate fi o sursă accesibilă de fier și proteine, esențială în tratarea acestor deficiențe.

Necesarul proteic este crescut în timpul tratamentului oncologic, iar proteinele joacă un rol important în susținerea sistemului imunitar, contribuind la producția de anticorpi. O dietă echilibrată care include suficiente proteine este crucială pentru menținerea unei funcții imune sănătoase.

Astfel, pacienții ar trebui să acorde o atenție deosebită surselor de proteine din alimentație, personalizându-le în funcție de nevoile lor specifice și de toleranța la alimente.

Lactatele

Este esențial să facem diferența între rolul lactatelor în prevenție și în timpul tratamentului oncologic. În prevenție, lactatele nu ar trebui considerate uniform. De exemplu, untul și smântâna ar trebui clasificate în categoria grăsimilor, alături de slănină și untură, deoarece au un efect negativ asupra sistemului cardiovascular.

Deși este recomandat să limităm consumul de grăsimi saturate, în timpul tratamentului oncologic, pacienții pot avea dificultăți în alimentare. În aceste cazuri, utilizarea untului pentru a adăuga calorii suplimentare la alimentele pe care le pot consuma, cum ar fi cartofii copți, poate fi benefică. Este important ca pacienții să își ajusteze aportul nutrițional în funcție de necesitățile lor individuale.

Lactatele fermentate, cum ar fi iaurtul, kefirul și diferitele tipuri de brânză, oferă numeroase beneficii și facilitează digestia. Consumul de lactate în general este asociat cu un risc redus de cancer de colon, iar produsele cu conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi iaurtul și kefirul, au fost legate de o scădere a riscului de cancer mamar.

Este de menționat că, deși lactatele pot reduce riscurile cancerului colorectal, un consum crescut de lactate poate, de asemenea, să crească ușor riscul de cancer de prostată, ceea ce reprezintă o considerație importantă, mai ales pentru pacienții de sex masculin.

Pentru pacienți, este important să aleagă tipul de lactate în funcție de simptomele pe care le experimentează. De exemplu, în cazul în care cineva se confruntă cu diaree, ar putea prefera telemeaua sau cașcavalul, care sunt mai ușor de tolerat. În schimb, în cazul constipației, iaurtul sau kefirul pot fi soluții mai eficiente.

Dacă un pacient are o poftă crescută de mâncare, alegerea iaurturilor cu conținut scăzut de grăsimi și calorii poate fi benefică. Pe de altă parte, dacă un pacient are dificultăți în a consuma suficiente alimente, brânza sau parmezanul, care au un conținut caloric ridicat per volum mic, ar putea fi o opțiune mai bună.

Este important ca fiecare pacient să își adapteze alimentația la nevoile specifice și la modul în care se simte, astfel încât să sprijine recuperarea și sănătatea pe termen lung.

Alcoolul

Consumul de alcool reprezintă un subiect delicat, mai ales în contextul sănătății. Este important să știm că, în general, alcoolul nu este benefic, iar reducerea consumului are un impact pozitiv asupra sănătății, contribuind la diminuarea riscurilor asociate cu apariția cancerului. În timpul tratamentului oncologic, este recomandat să evităm complet alcoolul, deoarece acesta poate interfera cu diferitele forme de tratament, cum ar fi chimioterapia și imunoterapia.

Pentru persoanele care nu sunt în tratament activ, recomandările rămân aceleași: consumul de alcool ar trebui limitat. Deși un pahar de alcool ocazional, de exemplu, în timpul sărbătorilor, nu va avea un impact semnificativ asupra sănătății, este esențial să ne concentrăm pe obiceiurile de consum regulate.

Evitarea alcoolului se referă la consumul săptămânal, nu neapărat la ocazii speciale precum aniversări sau sărbători, care nu vor afecta drastic sănătatea generală. Prin urmare, este important să facem alegeri informate legate de alcool, având în vedere stimulii psihologici și sociali care pot influența consumul.

Soia

Soia este adesea menționată ca un aliment bogat în fitoestrogeni, care sunt nutrienți cu o structură similară cu a estrogenului uman, dar care nu sunt identici. Fitoestrogenii sunt de mai multe tipuri și nu toți au aceleași efecte. Este surprinzător faptul că, în mediul online, consumul de soia este asociat cu conotații negative, în ciuda studiilor care demonstrează beneficiile consumului de alimente ce conțin izoflavone.

Numeroase cercetări arată că un consum ridicat de soia se leagă de scăderea riscului de apariție a cancerului pulmonar la nefumători și de reducerea riscului de recidivă a cancerului mamar după tratament. Astfel, consumul de soia poate fi benefic pentru persoanele care doresc să își mențină sănătatea.

Deși soia nu este un aliment tradițional în România, poate fi integrată ușor în dieta celor care îi apreciază gustul. Există diverse forme de soia disponibile, cum ar fi laptele de soia, boabele uscate sau tofu. Aceste opțiuni vin cu numeroase beneficii, atât nutriționale, cât și pentru sănătate.

Este esențial să se facă distincția între soia naturală și produsele ultra-procesate. De exemplu, salamul de soia este un produs care nu beneficiază de o imagine favorabilă, similar cu salamul de porc, iar consumul de alimente ultra-procesate, în general, ar trebui să fie limitat.

Glutenul

Foarte des, pacienții întreabă despre gluten și dacă este necesar să îl elimine din dietă. Este important de menționat că glutenul nu este inflamator pentru majoritatea persoanelor. Problemele legate de gluten, cum ar fi balonarea sau diareea, apar doar în cazurile de boală celiacă sau intoleranță la gluten. Eliminarea glutenului din dietă, în absența acestor condiții, poate duce la o alimentație sărăcită în nutrienți, fără beneficii pe termen lung.

Astfel, persoanele care nu suferă de aceste afecțiuni nu au nevoie să renunțe la gluten, iar o dietă echilibrată, care include alimente variate, va contribui la o sănătate optimă.

Întrebări frecvente despre imunitate și detoxifiere

Creșterea imunității

Există o preocupare constantă în rândul pacienților cu privire la modul de a-și crește imunitatea. Sistemul imunitar este extrem de complex, cu multiple componente, și nu poate fi „crescut” în mod simplu, asemenea aluatului de pâine. În plus, o reacție imunitară excesivă poate duce la probleme, așa cum s-a observat în cazul unor condiții medicale recente, cum ar fi COVID-19.

Din păcate, nu există alimente sau suplimente miraculoase care să asigure o creștere imediată a imunității. O dietă echilibrată, care include vitamine, minerale și proteine, este esențială pentru producția de anticorpi. Dacă analizele arată deficiențe nutriționale, suplimentarea poate fi necesară pentru a ajunge la un nivel optim.

Detoxifierea: mituri și realitate

Detoxifierea este o altă întrebare frecventă, dar adesea neînțeleasă de pacienți. De exemplu, pe perioada chimioterapiei, mulți pacienți se confruntă cu efecte secundare, cum ar fi paresteziile, care se manifestă prin furnicături la nivelul mâinilor și picioarelor. Aceste efecte nu se datorează acumulării de toxine după tratament, ci modificărilor suprapuse ale nervilor cauzate de chimioterapie.

Chimioterapia nu lasă „toxine” în organism. De exemplu, dacă un copac are coaja zgâriată, această marcă nu înseamnă că zgârieturile continuă să afecteze copacul. Tot astfel, efectele adverse ale tratamentului pot persista, dar pentru a le gestiona, este important să ne concentrăm pe problemele specifice.

Sănătatea oaselor în timpul tratamentului

În cazul pacienților care au suferit o scădere a densității osoase din cauza tratamentului hormonal, soluțiile nu includ detoxifierea, ci un aport adecvat de calciu și vitamina D3, precum și exerciții de forță care să sprijine sănătatea oaselor. Fiecare problemă de sănătate ar trebui abordată individual, iar suplimentele de detoxifiere sunt adesea ineficiente și nu aduc beneficii semnificative.

Este important de menționat că pacienții pot găsi resurse suplimentare pentru întrebările lor legate de nutriție. Răspunsurile pot fi gândite flexibil, având în vedere specificitatea fiecărei situații.

Q&A

• Întrebare: Ce recomandări aveți pentru vegetarieni care au terminat tratamentul oncologic?
• Răspuns: Dacă ați încheiat tratamentul oncologic și nu aveți probleme legate de mestecat, înghițire sau digestie, puteți urma o dietă vegetariană sau vegană, atâta timp cât aceasta este bine planificată. Este esențial să acordați o atenție specială aportului de proteine. Un aspect important de menționat este vitamina B12. Dacă optați pentru o alimentație vegană, este recomandat să verificați nivelul de vitamina B12 cel puțin o dată pe an. În cazul în care valorile sunt mai mici decât normalul, suplimentarea este o opțiune viabilă și nu este contraindicat, chiar dacă ați avut cancer. Nivelurile reduse de vitamina B12 pot fi ajustate prin suplimente, dacă nu se pot obține prin dietă. Astfel, o alimentație vegetariană sau vegană poate fi sănătoasă și adecvată, dar necesită o planificare atentă pentru a asigura toți nutrienții esențiali.

• Întrebare: Ce regim alimentar este recomandat după terminarea tratamentului oncologic?
• Răspuns: Regimul alimentar trebuie să fie personalizat, ținând cont de experiențele anterioare ale pacientului în timpul tratamentului. Cei care au suferit o gastrectomie pot avea limitări durabile în alimentație, în timp ce dacă tratamentul nu a afectat tractul digestiv, digestia poate fi normală. Este recomandat să se evite carnea ultra-procesată și produsele de tip snack, concentrându-se pe un aport adecvat de legume și fructe (4-5 porții de legume și 2-3 porții de fructe pe zi). Este important să se aleagă cerealele integrale în locul variantelor rafinate și să se integreze surse de proteine atât din alimentația vegetală, cât și din cea animală, adaptând dieta la nevoile nutriționale și preferințele personale. Alimentația care susține prevenția recidivei poate fi reîncepută după finalizarea tratamentului, contribuind la menținerea unei stări de bine.

• Întrebare: Este indicat să consum soia în timpul tratamentului hormonal?
• Răspuns: Deși s-a menționat că ar fi bine să se evite consumul de soia în timpul hormonoterapiei, utilizarea ei cu moderație nu reprezintă o problemă. Este recomandat un consum moderat, definit ca fiind între 1 și 3 porții pe zi, care se corelează cu beneficii pentru sănătate. Pentru pacienții oncologici, consumul de soia nu trebuie să fie o sursă de stres. Dimensiunile porțiilor sunt importante: de exemplu, o porție pentru laptele de soia – 250 ml, boabele uscate de soia – 30 g, iar tofu în jur de 50 g. Este esențial să adaptați consumul la nevoile nutriționale și stilul de viață individual.

• Întrebare: Cum aș putea să încetinesc digestia în cazul meu, având urostomă și colostomă, având în vedere că scaunul este aproape tot timpul lichid?
• Răspuns: Este esențial să evaluați cât de mult pierdeți prin scaune. În general, dacă aveți un volum de materii fecale de până în 1,5 litri pe zi și urina depășește 1 litru, sunteți într-o zonă considerată normală. Dacă pierderile depășesc aceste limite, există un risc de deshidratare. În astfel de cazuri, se recomandă adăugarea de electroliți, precum sodiu, potasiu și clor, în lichidele consumate zilnic, pentru a compensa pierderile și a menține un echilibru adecvat. Pentru persoanele cu tranzit intestinal rapid, unele alimente ar putea agrava simptomele. Chiar dacă consumul de legume și fructe este, în general, benefic pentru sănătate, în cazul în care aveți un tranzit foarte rapid, alimente precum varza și fasolea ar trebui evitate, deoarece acestea pot provoca iritații digestive și pot agrava scaunele frecvente sau lichide.

Este important să înțelegeți că fibrele se împart în două mari categorii: fibre solubile și fibre insolubile. Fibrele solubile, cum ar fi cele din ovăz, mere și morcovi, au capacitatea de a absorbi apă și de a ajuta la formarea unui scaun mai consistent. Acestea pot fi extrem de utile pentru cei care se confruntă cu diaree, deoarece pot contribui la stabilizarea scaunului. Pe de altă parte, fibrele insolubile, predominante în alimentele mai lemnoase sau fibroase, tind să accelereze tranzitul intestinal, ceea ce poate fi problematic pentru pacienții cu un tranzit digestiv deja rapid. Așadar, este recomandat să optați pentru alimente bogate în fibre solubile și să fiți atenți la aportul de fibre insolubile. Dacă aveți o poftă crescută de mâncare în anumite perioade, este bine să alegeți alimente care sunt ușor de digerat și bogate în calorii, astfel încât să puteți satisface nevoile nutriționale fără a agrava simptomele digestive. De exemplu, produsele lactate ușoare, cum ar fi iaurtul sau brânza, pot fi opțiuni potrivite, dar este important să ascultați corpul și să adaptați dieta în funcție de reacțiile fiziologice.

• Întrebare: Pot lua suplimente de Omega 3 după ce am terminat administrarea injecției de Phesgo, având în vedere că fac tratament hormonal pentru cancerul de sân?
• Răspuns: Da, este considerat sigur să consumi suplimente de Omega 3, mai ales în doze de 1 până la 2 grame pe zi. Utilizarea acestora este plauzibilă, având în vedere că nu există probleme semnificative asociate cu utilizarea acestora în aceste doze. Suplimentele de Omega 3 sunt renumite pentru efectele lor antiinflamatorii și fac parte din grăsimile esențiale necesare alimentației noastre. Prin urmare, nu ar trebui să existe impedimente în a le include în dieta ta, cu atât mai mult cu cât pot oferi beneficii pentru sănătate.

• Întrebare: Cum mă pot ajuta să îmi mențin masa musculară și densitatea osoasă?
• Răspuns: Menținerea masei musculare și a densității osoase necesită o combinație între o alimentație adecvată și exerciții fizice. Este esențial să avem un aport suficient de proteine, recomandarea fiind de minim 1 gram pe kilogram de greutate corporală pentru susținerea masei musculare. Dacă obiectivul este creșterea masei musculare, ar trebui să țineți cont de un aport mai mare, de aproximativ 1,2-1,3 grame pe kilogram. Este important de menționat că exercițiile de forță contribuie la dezvoltarea musculară, ajutând în același timp și sănătatea oaselor. Multe persoane asociază exercițiile de forță cu activități intense, dar este important să ne amintim că acestea pot include și mișcări simple, folosind propria greutate corporala sau utilizarea greutăților mici. Exercițiile trebuie să fie progresive pentru a avea un efect real. Pentru sănătatea oaselor, este necesar un aport adecvat de calciu, estimat între 1000 și 1200 mg pe zi. De asemenea, vitamina D3 joacă un rol esențial în absorbția calciului din alimentație, mai ales în perioada rece a anului, când expunerea la soare este limitată și este indicată suplimentarea. Produsele din soia pot aduce beneficii datorită conținutului de izoflavone, care pot contribui la densitatea oaselor.

Este important să includeți diverse surse de proteine în alimentație, alternând între cele de origine vegetală și cele de origine animală, în funcție de preferințele și nevoile dumneavoastră. Este important să evităm excesul de sare, care poate contribui la problemele de sănătate, precum cele cardiovasculare. De asemenea, consumul crescut de alcool, mai ales la femei, poate duce la o scădere a densității osoase. Cofeina, consumată în cantități mari (peste 400 mg pe zi, adică 3-4 căni de cafea), poate influența negativ sănătatea oaselor. Prin urmare, abordarea unei diete echilibrate, care să includă suficiente proteine, calciu și vitamina D, alături de exerciții fizice regulate, este esențială pentru menținerea masei musculare și a densității osoase în perioada post-tratament. Adaptarea dietelor în funcție de reacțiile organismului și consultarea unui specialist în nutriție pot ajuta la atingerea acestor obiective.

• Întrebare: Ce beneficii are vitamina B17?
• Răspuns: Vitamina B17, cunoscută și sub numele de amygdalină, nu este recunoscută ca o vitamină esențială și nu oferă beneficii demonstrabile pentru sănătate. Deși este adesea asociată cu tratamente alternative pentru cancer, cercetările nu susțin utilizarea sa ca o soluție eficientă. De fapt, consumul excesiv de vitamina B17 poate duce la intoxicații, având efecte adverse asupra organismului. Astfel, este recomandat să se evite utilizarea sa.

• Întrebare: Ce suplimente ar trebui să iau, având în vedere că folosesc anastrazol timp de nouă ani?
• Răspuns: În general, pentru persoanele adulte care sunt în tratament hormonal, necesarul zilnic de calciu este de aproximativ 1000–1200 mg. Totuși, nu există o analiză specifică a calciului care să arate dacă consumați suficient. Analiza de calciu din sânge măsoară doar calciul circulant, iar majoritatea calciului din organism este stocat în oase și dinți. Pentru a evalua aportul de calciu, este recomandat să țineți un jurnal alimentar timp de cel puțin trei zile, unde să notați tot ce consumați, inclusiv cantitățile. Aceasta vă poate ajuta să determinați media zilnică de calciu consumată.

Astfel, veți putea vedea dacă aveți nevoie de suplimentare. În perioada de toamnă, iarnă și primăvară, este frecvent ca aportul alimentar de calciu să scadă la 10-15% din necesar. În aceste condiții, adăugarea unui supliment de 1000 de unități internaționale de vitamina D3 pe zi poate fi benefică, fără a provoca stres. Dacă persoana este supraponderală sau obeză, necesarul de vitamina D ar putea fi mai mare.

• Întrebare: Este benefic să iau suplimente de colagen, vitamina C și acid hialuronic pentru articulații, având în vedere tratamentul hormonal?
• Răspuns: Suplimentele de colagen, vitamina C și acid hialuronic sunt adesea recomandate pentru susținerea sănătății articulațiilor. Este important să facem distincția între diferitele tipuri de colagen. Dovada științifică sugerează că efectele colagenului sunt mai bine documentate în contextul sănătății articulațiilor decât în cel al tratamentului estetic pentru riduri. Colagenul este o proteină complexă formată din mai mulți aminoacizi. O caracteristică esențială este că atunci când este consumat, acesta se descompune în aminoacizi în organism, care sunt esențiali pentru formarea colagenului. Corpul nu poate absorbi colagenul în forma sa întreagă; doar aminoacizii pot trece în sânge.

Acesta este motivul pentru care aportul suficient de proteine din dietă este fundamental. Dacă organismul beneficiază de un aport corespunzător de proteine, va produce colagen atunci când este necesar. Deși nu există garanții că suplimentele de colagen vor duce la o creștere semnificativă a nivelului de colagen din organism, utilizarea lor, în general, este considerată sigură. Astfel, pacienții care doresc să utilizeze colagenul nu ar trebui să aibă îngrijorări, cu condiția să nu aibă o sensibilitate specifică. Acidul hialuronic este un alt supliment care poate oferi beneficii, contribuind la sănătatea articulațiilor prin menținerea umidității și lubrifierii acestora. De asemenea, acidul hialuronic este cunoscut pentru proprietățile sale în îmbunătățirea aspectului pielii. La fel ca în cazul colagenului, este esențial să avem dovezi științifice care să susțină utilizarea acestor suplimente. Nu există suficiente studii clinice care să demonstreze faptul că suplimentele de colagen aduc rezultate spectaculoase, dar ele continuă să fie populare și acceptate în rândul pacienților.

• Întrebare: Ce pot face pentru osteoporoză?
• Răspuns: Este esențial să consultați un endocrinolog sau un reumatolog pentru a discuta despre opțiunile de tratament pentru osteoporoză. Aceste tratamente includ medicamente care trebuie prescrise de un specialist și care pot contribui semnificativ la menținerea densității osoase. În ceea ce privește aportul de nutrienți, este crucial să aveți suficiente surse de calciu și vitamina D. Se recomandă un aport de aproximativ 1000–1200 mg de calciu pe zi. De asemenea, este important să se realizeze analize de sânge pentru a evalua densitatea osoasă. Pentru a preveni pierderile de densitate osoasă, este esențial să consumi proteine suficiente, care contribuie la absorbția calciului și sprijină atât mușchii, cât și oasele. În perioadele în care aportul de proteine sau calciu este redus, suplimentarea este o opțiune viabilă.

•  Întrebare: Ce pot face pentru bunicul meu, în vârstă de 84 de ani, care a fost diagnosticat cu melanom malign și a început să piardă în greutate din cauza depresiei și a lipsei poftei de mâncare?
• Răspuns: Este esențial să abordăm această situație din două direcții: nutrițională și psihologică. Bunicul tău a avut o scădere în greutate de aproximativ 5% în ultimele șase săptămâni, ceea ce poate fi semnificativ, mai ales având în vedere vârsta sa. În cazul în care scăderea apetitului este legată de diagnosticul său de melanom și de efectele emoționale ale tratamentului, este recomandat să îi oferiți sprijin psihologic. Discuția cu un psiholog specializat în lucrul cu pacienții oncologici poate ajuta nu doar pe el, ci și pe membrii familiei care îl îngrijesc.

Din păcate, mulți pacienți de sex masculin, și în special cei în vârstă, pot fi reticenți în a căuta ajutor psihologic. Aceasta poate fi o piedică în procesul de recuperare, iar sprijinul emoțional este crucial în perioade de stres. Este important să discutați despre sentimentele și îngrijorările bunicului pentru a-l ajuta să facă față acestei provocări. Dacă bunicul nu are probleme de mestecat sau de înghițire și scăderea apetitului nu este legată de efectele secundare ale tratamentului, este important să îi oferiți alimente care să-i stimuleze pofta de mâncare. Aici sunt câteva sugestii:

• Alimente dense în calorii: Pregătiți preparate care sunt bogate în calorii și nutrienți. De exemplu, clătitele cu unt de arahide, brânza sau ouăle pot fi opțiuni excelente deoarece sunt ușor de consumat și oferă multe calorii într-un volum mic.
• Suplimente lichide hipercalorice: Există produse disponibile în farmacii, cum ar fi Fresubin, Nutricomp și Nutridrink. Aceste suplimente sunt concepute pentru a oferi o combinație de proteine, vitamine, minerale și grăsimi, având aproximativ 300 de calorii per 125 ml. Acestea sunt deosebit de utile pentru pacienții care nu pot consuma suficiente alimente solide.
• Cantități mici, frecvente: Oferiți mesele în cantități mici, dar frecvente, pentru a nu-l supune la prea mult stres în timpul mesei. Încercați să includeți gustări între mese pentru a mări aportul caloric. Este esențial să urmăriți aportul alimentar al bunicului pentru a vă asigura că obține nutrienții necesari. Încurajați-l să scrie un jurnal al alimentelor, astfel încât să puteți evalua ce consumă și ce îmbunătățiri sunt necesare. Este important să vă asigurați că bunicul rămâne hidratat, mai ales dacă are dificultăți în a consuma suficiente alimente solide. Oferiți-i suficiente lichide, inclusiv băuturi care conțin electroliți, pentru a preveni deshidratarea.

• Întrebare: Ce înseamnă alimentația antiinflamatorie și recomandările legate de suplimente precum curcuma? Ajută curcuma în cancerul de sân?
• Răspuns: Alimentația antiinflamatorie se referă, în esență, la o dietă sănătoasă care promovează consumul de alimente ce reduc inflamația în organism. Aceasta include un aport ridicat de legume, fructe, cereale integrale, semințe, nuci și alune. Aceste alimente sunt bogate în antioxidanți și nutrienți care susțin sănătatea generală. Suplimentele de curcuma sunt adesea menționate în contextul unei diete antiinflamatorii. Curcuma conține curcumină, un compus cu proprietăți antiinflamatorii.

Este recomandat să folosiți curcuma fie sub formă de condiment, fie ca supliment. Dacă optați pentru utilizarea ei ca ingredient, adăugarea de piper negru poate spori absorbția curcumei în organism. În ceea ce privește cancerul de sân, există unele studii care sugerează că curcumina poate avea efecte benefice, dar este important să discutați cu medicul oncolog înainte de a începe orice supliment sau modificare semnificativă a dietei. Suplimentele pot interacționa cu tratamentele standard și este necesară o evaluare atentă a impactului potențial asupra stării de sănătate individuale.

• Întrebare: Sunteți de acord cu utilizarea pudrelor proteice dacă sunt necesare?
• Răspuns: Da, utilizarea pudrelor proteice este o opțiune validă, mai ales dacă există un deficit în aportul de proteine. Dacă necesarul proteic nu poate fi atins prin alimentație și simțiți că nu consumați suficiente proteine, suplimentarea cu pudră proteică devine o soluție practică. Este important de menționat că există pudre proteice fără gust, care pot fi adăugate cu ușurință în diverse preparate. Acestea pot fi mixate în supe, piureuri sau clătite, oferind un aport nutrițional suplimentar. Dacă vă respectați necesarul zilnic de proteine fără a depăși limitele, nu este nicio problemă în a integra pudra proteică în dietă. Totuși, este important să monitorizați aportul total de proteine pentru a evita excesul. Astfel, pudra proteică poate fi o soluție utilă pentru a sprijini sănătatea și necesitățile nutriționale, mai ales în perioade de recuperare sau tratament.

• Întrebare: Ce alimente ajută la susținerea efectului tratamentului hormonal?
• Răspuns: În perioada tratamentului hormonal, alimentația joacă un rol esențial. Este recomandat un consum cu o cantitate mai mică de grăsimi totale, dar este important să păstrăm grăsimile sănătoase în dietă. Acestea includ semințele, nucile, alunele, avocado și uleiul de măsline. În schimb, ar trebui să reducem aportul de grăsimi nesănătoase, cum ar fi untura, slănina și smântâna. Un alt aspect important în alimentația antiinflamatorie este consumul de fibre, motiv pentru care este esențial să aveți un aport ridicat de vegetale, în special cele care conțin o cantitate mare de fibre. De exemplu, varza oferă mai multe beneficii nutriționale comparativ cu castraveții, care au un conținut mai scăzut de fibre.

• Întrebare: Ce alimente nu conțin estrogen?
• Răspuns: Este important să înțelegem că majoritatea plantelor nu conțin estrogen în forma sa existentă în organismal uman, ci conțin fitoestrogeni, care au o structură similară. Fitoestrogenii nu sunt identici cu estrogenul uman, dar pot interacționa cu receptorii de estrogen din organism. Acești receptori sunt clasificați în două tipuri: alfa, care se găsesc în principal în țesutul sânului și în zona ginecologică, și beta, care sunt asociați cu sistemul cardiovascular și cu oasele. Fitoestrogenii au tendința de a se cupla mai mult cu receptorii beta, aducând beneficii asupra sănătății cardiovasculare și a sănătății osoase.

Totuși, interacțiunea lor cu receptorii alfa este mai slabă, astfel că efectul estrogenic este semnificativ mai mic comparativ cu estrogenul endogen. Dacă începeți să căutați alimentele care conțin fitoestrogeni, veți observa că majoritatea plantelor îi conțin. Este evident că eliminarea completă a acestora din alimentație poate să reducă opțiunile disponibile, însă este recomandat să includeți aceste alimente în mod echilibrat, având în vedere că beneficiile aduse de o dietă variată sunt importante pentru sănătate.

• Întrebare: Are tratamentul hormonal cu letrozol vreo legătură cu pofta de mâncare?
• Răspuns: Da, letrozolul poate influența apetitul, având posibile efecte adverse, inclusiv anorexia sau, dimpotrivă, creșterea poftei de mâncare. Astfel, pacienții pot experimenta o modificare a apetitului în ambele direcții. Este esențial să fiți conștienți de aceste variații și să vă adaptați dieta în funcție de nevoile corpului dumneavoastră. Dacă observați o senzație crescută de foame, este important să gândiți din timp cum să structurați mesele. O strategie eficientă este să vă axați pe alimente cu un raport caloric scăzut, dar care să ofere un volum mare. De exemplu, consumul a două bucăți de parmezan poate aduce multe calorii într-un volum mic, ceea ce poate duce la nevoia de a mânca mai mult pentru a satisface foamea.

Este crucial să alegeți alimente care să fie nutritive și care să permită un consum generos. Acestea ar trebui să includă surse de proteine, legume și fructe bogate în fibre, carbohidrați integrali și o cantitate moderată de grăsimi sănătoase. Astfel, o masă bine echilibrată poate menține senzația de sațietate pentru o perioadă mai lungă, contribuind la o gestionare mai bună a apetitului. Este important să înțelegeți că senzația de foame poate fi influențată de mulți factori, inclusiv genetica și tratamentele. Nu este doar o chestiune de voință să controlați pofta de mâncare. Ceea ce funcționează pentru o persoană poate să nu funcționeze pentru alta, așa că este esențial să vă adaptați abordarea alimentară la nevoile și reacțiile corpului dumneavoastră. O planificare atentă a meselor și o alimentație echilibrată vă pot ajuta să abordați aceste provocări și să vă mențineți starea de bine pe durata tratamentului.

• Întrebare: Câte mese sunt recomandate zilnic și la ce oră ar trebui să se consume?
• Răspuns: Nu există un număr unic de mese care să fie adecvat pentru toată lumea. Unii oameni se simt bine cu trei mese pe zi, în timp ce alții pot opta pentru două mese sau pentru trei mese și două gustări. Important este ca aportul caloric total să nu depășească necesarul zilnic și să nu ajungă la excese. Fiecare individ are propriul său ritm, iar împărțirea meselor depinde de preferințele personale și de stilul de viață. Când să începeți să mâncați și când să vă opriți depinde, de asemenea, de genetica individuală. Unii oameni sunt mai activi dimineața, ceea ce poate determina un moment mai devreme pentru prima masă, în timp ce alții, care au un tip de viață nocturn, pot prefera să mănânce mai târziu.

De exemplu, dacă vă treziți mai devreme, puteți avea prima masă în jurul orei 8:00, în timp ce pentru cei care se trezesc mai târziu, o oră de masă pe la 10:00 sau 11:00 ar putea fi mai potrivită. Pentru o bună gestionare a greutății și a sănătății, se recomandă ca majoritatea caloriilor consumate să fie ingerate în prima parte a zilei. Ideal ar fi ca o proporție de 70-80% din totalul caloriilor să fie consumată înainte de ora 18:00, lăsând ultima masă să fie mai ușoară. În plus, se sugerează un interval de aproximativ 12 ore fără alimentație, ceea ce include perioadele de somn. Această structurare ajută la menținerea unei bune digestii și a metabolismului. Totuși, este important să ascultați ceasul interior al corpului și să adaptați aceste recomandări la nevoile voastre personale. Dacă simțiți că aveți nevoie de un program diferit de alimentație, ajustați-l în funcție de stilul vostru de viață și de rutinele zilnice.

• Întrebare: Ce pot face pentru a crește leucocitele și limfocitele, având în vedere că am avut cancer de sân, am fost operat și am făcut radioterapie, iar acum iau Tamoxifen?
• Răspuns: Este important de știut că scăderea leucocitelor este un efect comun al tratamentelor oncologice, iar aceasta poate limita capacitatea de a efectua tratamente maximale. Din păcate, nu există suplimente sau alimente specifice care să garanteze creșterea leucocitelor. Dacă s-ar găsi vreo modalitate de a convinge leucocitele să crească, ar fi o soluție utilizată pe scară largă în tratamentul oncologic. Este foarte important să discutați cu medicul dumneavoastră despre preocupările legate de nivelul scăzut al leucocitelor. Medicul vă poate oferi evaluări asupra dacă aceasta este o reacție normală, ținând cont de tratamentele pe care le urmați și de starea dumneavoastră generală de sănătate. Aportul nutritiv este, de asemenea, important. Dacă aveți o alimentație normală, continuați această practică, dar este totodată important să nu aveți așteptări nerealiste că suplimentele vor rezolva problema leucocitelor scăzute.

• Întrebare: Ce este rezistența la insulină și cum ne dăm seama dacă avem această afecțiune?
• Răspuns: Rezistența la insulină este o afecțiune în care corpul nu răspunde eficient la insulină, un hormon esențial pentru reglarea nivelului de glucoză din sânge. Astfel, organismul necesită producerea unei cantități mai mari de insulină pentru a menține glicemia în limite normale. Aceasta este legată adesea de sindromul metabolic și se manifestă frecvent la persoanele care au o greutate corporală mai mare sau un exces de grăsime. Pentru a evalua rezistența la insulină, este important să urmăriți nivelurile glicemiei.

Analiza hemoglobinei glicozilate (HbA1c) este un test util, deoarece reflectă media glicemiilor din ultimele trei luni. Dacă nivelurile HbA1c sunt normale, acest lucru indică faptul că nu aveți probleme semnificative cu insulină. Este recomandat să așteptați cel puțin trei luni între teste pentru a obține o imagine precisă asupra nivelului de glucoză din sânge. Rezistența la insulină se asociază cu simptome precum creșterea în greutate, în special în jurul abdomenului, oboseală, dificultăți în concentrare, precum și fluctuații ale nivelului de energie. Aceste semne pot fi subtile, dar este esențial să fiți atenți la modificările în corpul dumneavoastră.

• Întrebare: Este postul intermitent o opțiune bună pentru gestionarea greutății și sănătății generale?
• Răspuns: Postul intermitent, cunoscut și sub denumirea de “intermittent fasting” (IF), este o metodă care poate oferi beneficii în principal prin intermediul scăderii în greutate. Deși nu avem dovezi solide că postul intermitent aduce beneficii suplimentare față de alte diete cu același aport caloric, este considerat de multe persoane o abordare mai ușoară pentru gestionarea consumului zilnic de calorii. Practicând postul intermitent, mâncarea este limitată la un interval specific pe parcursul zilei. Aceasta poate ajuta la reducerea aportului caloric total, deoarece persoanele tind să consume mai puțin atunci când au un interval restricționat pentru mese. Această metodă poate fi mai ușor de urmat pentru unii oameni, permițându-le să gestioneze mai eficient dieta și să obțină pierderi în greutate.

• Întrebare: Ce alternative recomandate există pentru înlocuirea zahărului în cafea?
• Răspuns: Dacă zahărul este utilizat doar în cafea, nu este neapărat necesar să îl înlocuiți cu altceva. O linguriță de zahăr în cafea nu va avea un impact semnificativ asupra sănătății. Cu toate acestea, dacă utilizați zahăr frecvent în alte mese sau băuturi pe parcursul zilei, ar fi bine să luați în considerare reducerea acestuia. Dacă doriți să înlocuiți zahărul din cafea, aveți mai multe opțiuni de îndulcitori cu calorii reduse, cum ar fi eritritolul sau stevia. Aceste alternative pot oferi un gust dulce fără a adăuga calorii semnificative. Este important să nu folosiți prea multe dintre aceste îndulcitori, pentru a evita eventualele efecte adverse.

Precizari finale

În România, specializarea de dietetician este încă destul de necunoscută, chiar și în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății. Dieteticianul este un specialist care a absolvit Facultatea de Nutriție și Dietetică, o instituție de sine stătătoare în cadrul sistemului universitar de medicină. Acești profesioniști nu sunt medici, deși unii dintre ei pot avea și formare în domeniul medical.

Pentru a deveni dietetician autorizat, este necesar să se susțină un examen național și să se fie înscris în Colegiul dieteticienilor. Dreptul de liberă practică este esențial, iar respectarea regulilor impuse de colegiu este obligatorie. În caz contrar, un dietetician își poate pierde dreptul de a practica. Este important ca pacienții să aleagă doar profesioniști acreditați pentru a primi sfaturi corecte și fundamentate în nutriție.

Frecvent, termenul „medic nutriționist” este utilizat în mod eronat. Aceasta nu este o profesie distinctă; se referă, de obicei, la medicii specializați în diabet, care au informații despre nutriție. Este esențial să se facă distincție între dieteticieni și nutriționiști, deoarece termenul de nutriționist nu este protejat prin lege. Astfel, oricine poate pretinde că este nutriționist, indiferent de pregătirea sa.

Pacienții care doresc să consulte un dietetician se pot confrunta cu dificultăți în obținerea unei trimiteri oficiale. Consultațiile nu sunt decontate, ceea ce limitează accesul pacienților la aceste servicii.
Noi ne străduim să vă aducem periodic în contact cu specialiști din domeniu pentru a afla sau a vă clarifica anumite informații de care aveți nevoie.

Dr. Irina Mateieș: clinica Amethyst sau adresa de email contact@irinamateies.ro

Tu nu ești singur în această călătorie, iar sprijinul comunității este esențial. Și nu uita că ai un sprijin și în noi, cei de la Fundația Comunitatea Oncologică; este nevoie doar să ne contactezi. Pentru a răspunde câtor mai multe nevoi ale beneficiarilor fundației noastre, atât pacienți oncologici, cât și aparținători, vă puteți oferi suportul aici. Vă mulțumim pentru că ne sunteți alături!